Așa cum ți-am promis în ultimele articole, am revenit cu o serie de sugestii, sfaturi și informații despre ce practici să adopți pentru a fi mai prietenos cu natura și pentru a adopta un stil de viață sustenabil, care să îți reducă nivelul de poluare spre zero.
Tehnologiile recente și dezvoltarea societății au dus la apariția unor procese și echipamente care să ajute plasticul să nu mai fie o povară în materie de reciclare prin procese noi și moderne de producție. Cu toate acestea, dacă până acum am vorbit mereu despre reciclare ca un pilon esențial în sustenabilitate, regula celor cinci R ne spune că există patru practici esențiale, mai importante decât reciclarea, care pot duce la un mediu mai curat și o viață eco-friendly.
Regula celor 5 R
Aplicarea acestor cinci principii îți va rezolva problema reciclării prin faptul că te ajuta să reduci drastic nivelul de deșeuri pe care le produci, ceea ce-ți va reduce din start nivelul de deșeuri nereciclabile pe care le vei aduce în natură.
Primul pas este REFUZUL
Refuzul este primul element din această serie și este elementul principal care ajută la reducerea deșeurilor eliminate. Această practică poate dura o vreme pentru a deveni un obicei, însă este cea mai eficientă. Este vorba de a refuza achiziția produselor care nu sunt reciclabile sau care generează, la rândul lor, cantități mari de deșeuri în procesul de producție. Un alt obicei important, strâns legat de practica refuzului, este acela de a evita achiziția produselor care utilizează ambalarea excesivă, inutilă și din plastic, în schimb este important sa faci trecerea la ambalaje reutilizabile și returnabile. Aceste obiceiuri abordate cât mai devreme în proces, vor ușura și vor degreva partea de reciclare rezultând într-o viață orientată spre natura.
Al doilea pas este REDUCEREA
Atunci când vorbim de reducere ne referim la aducerea spre un minim a produselor nereciclabile și care produc cantități mari de deșeuri, produse pe care nu putem să le introducem la etapa de refuz. Atunci cand eliminăm dependența de acestea, vei genera mai puține materiale poluante care care sa ajungă în mare, în natura, sau care să influențeze alte statistici negative de mediu. Un bun exemplu pentru acest pas este obiceiul de a imprima față-verso atunci când listăm un document, în loc de imprimarea exclusiv pe o singură parte.
Cel de-al treilea este REFOLOSIREA
Introducerea plasticului și altor derivate de unică folosinta, au generat în societate un obicei al consumatorilor de a arunca produse imediat ce acestea nu mai sunt utile. Acest obicei s-a transferat și la alte produse, nu doar la plasticul de unică folosinta, care se produce la un nivel de neimaginat față de anii trecuți și care a generat una dintre cele mai mari crize ecologice la nivel planetar. Un principiu sănătos este analizarea tuturor produselor de unică folosință pe care le utilizezi și trecerea, unde este posibil, la produse similare, reutilizabile. Ne referim aici la paie din metal, reutilizabile, eliminarea tacâmurilor și a ustensilelor de plastic odată cu înlocuirea lor cu unele biodegradabile sau reutilizabile. De asemenea, paharele de ceai sau cafea trebuie înlocuite cu căni sau pahare de porțelan, sticlă sau alte materiale care să le facă reutilizabile, sau dacă e necesar, din materiale biodegradabile. Un alt exemplu bun este trecerea de la apa îmbuteliată la utilizarea unui filtru de apă legat la rețeaua de apă potabilă.
Al patrulea pas este REUTILIZAREA
Acest pas este similar cu cel precedent, însă diferența esențială între ele este faptul că reutilizarea se referă la produsele care nu pot fi refuzate, reduse, sau refolosite, moment în care este esențial sa le reutilizăm în alte scopuri. Este uimitor câte produse pot servi mai multor activități, atunci cand nu mai sunt utile scopului principal pentru care au fost achizitionate. Acest obicei este de multe ori întâlnit sub denumirea de upcycling.
Este un obicei important pe care te incurajam să îl încerci și să îți îndrumi și prietenii să îl practice. Câteva exemple simple se referă la utilizarea foilor imprimate pe o singură parte, care nu mai sunt utile, drept ciorne. Un alt exemplu este utilizarea cutiilor de carton pentru depozitare, sau refolosirea clemelor pentru documente -drept organizatoare pentru cabluri. Exemplele pot continua, trebuie doar să îți folosești imaginația și câteva tutoriale de DIY.
Ultimul pas este RECICLAREA
În final, ultimul pas în această serie se referă la reciclare. Abia dacă nu s-au putut aplica primele patru etape, ajungi și la reciclare. După ce ai trecut prin primii pași și ai rămas cu deșeuri și obiecte pe care trebuie să le arunci, atunci obligatoriu trebuie să cureți ambalajele, dacă e necesar și să separi tipurile de deșeuri apoi să le duci la centrele speciale de colectare sau în alte locuri unde se pot arunca deșeuri pentru reciclat.
Cum introducem plasticul în economia circulară
Peste 90% din plasticul produs global este făcut din compuși petrolieri și este produs primar, în loc să fie reciclat. Această dependență de resurse petroliere presupune consumuri foarte mari de energie, se estimează că până în 2050 producția de plastic va fi responsabilă de 15% din maximul emisiilor de carbon stabilite pentru a atinge ținta de menținere a încălzirii globale sub 1.5°C. Aproximativ 70% din plasticul care a fost produs, a fost deja aruncat și nu va fi niciodată reciclat, iar din producția de plastic din Europa, aproximativ 40% reprezintă plastic de unică folosință. În teorie, multe tipuri de plastic din cele care se produc pot fi reciclate, în practică însă, doar 10% din plasticul produs la nivel global este reciclat o singură dată, și doar 1% este reciclat de 2 ori. Toate astea deoarece este mult mai ieftină producția de plastic nou, decât colectarea și reciclarea acestuia.
Studiile au arătat faptul că pentru a face utilizarea de plastic mai sustenabilă, reciclarea trebuie să fie accelerată masiv, la nivel global. Procesul de reciclare utilizat în mare parte este unul destul de simplu, în teorie, Acesta este colectat, curățat, sortat, mărunțit, topit și transformat în peleți care sunt vânduți mai departe producătorilor de plastic. În practică, situația este mult mai complexă, deoarece cea mai importantă problemă este dată de multitudinea tipurilor de plastic, care nu pot fi topite împreună, ceea ce duce la degradarea întregului proces de reciclare, dacă plasticul nu a fost bine sortat.
După cum știți, plasticul este format majoritar din compuși petrolieri, însă o companie din California a reușit să creeze plastic din metan. Este vorba de un proces prin care o bacterie, cunoscută drept methanotroph, care transformă moleculele de metan în molecule numite poly-3-hydroxybutyrate (P3HB). Compania Mango Materials din Redwood City California, folosește acest compus drept materie primă, pe care o formează în peleți de mărimea unui bob de linte, peleți folosiți ulterior pentru producția de obiecte din plastic.
Molly Morse, CEO al Mango Materials spune despre compania pe care o conduce că reprezintă un efort în creștere al oamenilor de știință, ONG-urilor și altor companii, efort care are ca scop principal dezvoltarea de plastic mai sustenabil.
Până acum studiile care să susțină această tranziție sunt destul de puține, deoarece majoritatea lor se concentrează pe reciclare, ci nu pe reutilizare și refolosire. Cu toate astea, eforturile de a introduce un nou tip de plastic în economia circulară sunt în creștere, cu Mango Materials având drept scop producția de 2.300 T de P3HB în fiecare an, chiar dacă este o mică fracțiune din plasticul produs la nivel global.
Eforturile Hadri pentru un mediu mai curat
Din grijă pentru natură, Hadri face eforturi constante să fie un brand cât mai ecologic și să își reducă amprenta de carbon spre zero. Recipientele în care vin produsele Hadri sunt cât mai ecologice posibil, în funcție de tipul de produs și metoda de păstrare. Avem recipiente 100% biodegradabile, avem recipiente din sticlă reutilizabilă și avem recipiente din aluminiu care sunt 100% reciclabile. Ambalajele sunt de asemenea din materiale reciclabile și biodegradabile. În ceea ce ține de plastic, acesta reprezintă o mică parte din ambalajele Hadri, mai puțin de 5%, și se găsește doar în anumite capace și pompițe ale sticlelor. Orișicum acesta nu este poluant, deoarece este 100% reciclabil atât timp cât este curățat și predat în centrele de reciclare.
Din dorința de a dezvolta un magazin zero waste, implementăm în timp cât mai multe principii de acest gen, în farmacia noastră din Voluntari, Bulevardul Pipera numerele 166-168. Unul dintre aceste servicii, pe care clienții Hadri din zonă îl au la dispoziție este acela de-a veni cu recipientele proprii pentru a fi reumplute cu produsele lor preferate. Acesta este unul din motivele pentru care Hadri este o farmacie unică și pentru care mulți clienți aleg produsele și serviciile noastre.
Te invităm să achiziționezi produsul/ele perfecte pentru tine, de aici, și să te bucuri de surprizele pe care ți le-am pregătit de sărbători!
Cu apreciere,
farmacist Adriana Ghiță și Echipa Hadri.
Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să îl distribui prietenilor tăi!